Luna aprilie Aprilie este patra luna a anului in calendarul Gregorian si una dintre cele patru luni gregoriene cu o durata de 30 de zile.
Din punct de vedere astronomic, luna aprilie incepe cu soarele in constelatia Pestilor si se sfarseste cu soarele in constelatia Berbecului, pe cand privit din punct de vedere astrologic luna incepe cu soarele in semnul Berbecului si se sfarseste in semnul Taurului.
Denumirea lunii aprilie vine de la cuvantul latinesc aperio, ire, care inseamna a deschide, deoarece in luna aprilie se deschid mugurii plantelor. In vremurile stravechi pana in anul 700 i.Hr., in calendarul roman luna aprilie era a doua luna a anului si avea doar 29 de zile, apoi dupa ce Iuliu Cezar a introdus calendarul iulian in anul 45 i.Hr., luna aprilie avea 30 de zile si devenea a patra luna a anului. Grecii numeau luna aprilie Mounichion.
Conform traditiei populare romanesti, luna aprilie se mai numeste si: prier (deschizator), florariu (infloritor), traista-n bat deoarece vremea in aceasta luna poate fi inselatoare pentru agricultori cu timp friguros si secetos pentru semanaturi. In timpurile vechi, la sate, in luna lui "Prier" se continuau semanaturile si araturile incepute in luna martie. Tot in aceasta perioada campul se inchidea, ceea ce insemna ca oile si vitele nu mai aveau voie sa pasca libere, prin urmare se incepea formatul turmelor si se tundeau oile care urmau sa urce la munte. Ciobanii incepeau construirea sau reparatul stanelor si al tarcurilor pentru a fi pregatite pentru animale.
Legendele spun ca Solomon a facut ca luna aprilie sa fie jumatate calda si jumatate friguroasa, pentru ca agricultorii sa-si poata semana pamantul, si sa inmugureasca degraba rodul, de mai spune ca daca zilele Babelor tin mai mult de douasprezece zile, atunci zilele intrecatoare se numesc zile imprumutate sau imprumuturi. Adeseori trec zilele acestea si in luna Prier, cand sunt stricacioase, mai ales pentru pomii infloriti si pentru vietuitoarele mai plapande. De aici vine proverbul: "Prier prieste, multe piei de miel beleste".
Solomon, vazut in cultura populara romaneasca drept un mag sau un vrajitor, a oranduit ca in aprilie sa fie si rece, dar si cald , astfel incat oamenii sa poata merge la camp pentru a semana.Cu toate aceste luna flamanda a lui aprilie ne pacaleste uneori, si aduce mult frig si taranii nu mai pot semana. Daca zilele capricioase ale babelor se prelungesc peste douasprezece, se spunea ca aceste "babe" in plus sunt "zile imprumutate".Astfel de zile ajung in unii ani pana in aprilie, ele fiind neprielnice pentru puii de animale si copacii infloriti.
In luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel iau nastere si o parte din superstitiile acestei luni dupa cum urmeaza: daca in luna lui Prier este vreme frumoasa si calduroasa, atunci luna mai va avea vreme rece cu ingheturi, daca la Prier este vreme posomorata si rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasa si calduroasa, daca in aprilie tuna ai fulgera, atunci nu exista motive sa ne temem de ger, sau daca in aprilie este vreme frumoasa atunci vom avea parte de o vara furtunoasa.
Ziua pacalelii: de intai aprilie se fac glume, oamenii se amagesc unii pe altii si spun minciuni cu care ii prind in plasa pe cei naivi. Ziua de 1 aprilie era consemnata in calendarul popular ca fiind si Ziua nebunilor, desi este un obicei amuzant ca si povestile nazdravanului Pacala, acest aspect nu avea legaturi, nu este legat de crestinismul nostru cosmic de factura populara, in care nealterat ramane o solidaritate magica (mistica) intre pamant si cer pentru invingerea raului.
Focul viu (Ajunul Sf. Gheorghe): este focul magico-religios, adus de Prometeu din lumea zeilor, in mitologia greaca regasim Focul viu aprins de zei si intretinut de vestalele casei de aici si traditia ca focul sa fie aprins de barbati si doar intretinut de femei". La inceputul primaverii, de regula in ajunul zilei de Sf. Gheorghe, "Focul viu" este aprins de feciori, fie in gospodariile din sat, fie la stani, acolo unde urmeaza sa pasuneze animalele toata vara.
Datina, reprezentativa in calendarul pastoral, este un ritual arhaic, practicat pana nu demult in majoritatea satelor romanesti din Maramures, Apuseni, Tara Zarandului, Campia Transilvaniei (Valea Muresului, Turda).
Sangiorzul: din cele mai vechi timpuri, Sangiorzul se sarbatoreste la o luna dupa echinoctiul de primavara si se spune ca "tine cheile cerului si sloboade soarele sa urce in tarie ca sa aduca vara". In calendarul bisericesc, Marele Mucenic Gheorghe este celebrat la 23 aprilie, iar in iconografia ortodoxa apare ca un sfant ecvestru pe un cal alb, ce simbolizeaza soarele si puritatea celesta. Sangeorzul reprezinta un vechi zeu al vegetatiei, peste care biserica ortodoxa l-a suprapus pe Sfantul Gheorghe, purtatorul de biruinta.
In tinuturile carpatice, exista o legenda care spune:ca in vremea cand era si Sf. Gheorghe om pe pamant, toate apele de baut s-au fost oprit si nu era decat un singur loc de unde trebuia sa ia apa fiecare familie. Acel loc insa, era pazit de un balaur infricosator, care cerea in schimbul apei cate un suflet. Tot in timpul acela, sosise vremea ca sa dea si imparatul un suflet. El nu avea decat o fata pe care, desi o iubea ca pe lumina ochilor, a gatit-o pentru a i-o trimite balaurului. Dumnezeu, indurandu-se de oameni, l-a trimis pe Gheorghe sa rapuna balaurul. Imparatul, voind sa-l rasplateasca, i-a fagaduit fiica de sotie, dar Sf. Gheorghe a raspuns ca lui nu-i este dat sa se casatoreasca, ci sa-l slujeasca pe Dumnezeu, facand bine pe pamant.
La Sangiorz suie oile la munte si are loc masurisul laptelui, sau ruptul sterpelor, dupa o iarna fertila intre Samedru si Sangiorz, urmeaza o vara sterila, dar in care ovinele si caprinele dau omului un randament economic maxim. Aceasta perioada se incheie toamna la Samedru, cand toate oile, impreuna cu ciobanii lor, coboara in sate la iernat pana primavara urmatoare.
De Sangiorz, feciorii, cu sau fara muzicanti, umbla cu "moroiu" prin sat, moroiul este un fecior impodobit cu frunza verde de mesteacan. Ceilalti feciori sunt imbracati in haine rele si se vopsesc pe fata cu funingine ca sa nu fie recunoscuti, un fel de masti.
Aprilie incepe cu aceeasi zi a saptamanii ca si Iulie in toti anii si ca Ianuarie in anii bisecti.
